Sistemul de Diligență Necesară EUDR — Ghid de Implementare

Sistemul de diligență necesară: cele trei etape obligatorii

Articolul 8 din Regulamentul (UE) 2023/1115 impune operatorilor să aplice un sistem de diligență necesară (due diligence) înainte de a introduce pe piața UE sau de a exporta produse relevante. Sistemul cuprinde trei etape interdependente.

Etapa 1: Colectarea informațiilor

Prima etapă presupune adunarea tuturor informațiilor necesare pentru a demonstra că produsele sunt conforme. Trebuie să colectați:

• Descrierea produsului — denumirea comercială, denumirea științifică a speciei (pentru lemn), codul vamal (CN/HS).
• Cantitatea — volumul sau greutatea produsului.
• Țara de producție — și, dacă este cazul, subdiviziunile administrative.
• Geolocalizarea parcelelor — coordonate GPS pentru parcele sub 4 ha, poligoane pentru parcele mai mari. Detalii pe pagina cerințe de geolocalizare.
• Data sau intervalul de recoltare/producție.
• Datele furnizorului — numele, adresa, datele de contact ale tuturor furnizorilor din lanțul de aprovizionare.
• Dovezi de conformitate — documente care atestă că produsele respectă legislația țării de producție și nu provin din terenuri defrișate după 31 decembrie 2020.

Aceste informații trebuie păstrate timp de minimum 5 ani de la data introducerii pe piață sau a exportului.

Etapa 2: Evaluarea riscurilor

Pe baza informațiilor colectate, trebuie să efectuați o evaluare a riscurilor care ia în considerare:

• Riscul de țară — Comisia Europeană va clasifica țările în categorii de risc (scăzut, standard, ridicat). Consultați metodologia de evaluare a riscurilor pentru detalii.
• Complexitatea lanțului de aprovizionare — cu cât sunt mai mulți intermediari, cu atât riscul este mai mare.
• Prevalența defrișărilor în zona de producție.
• Îngrijorări documentate — rapoarte ale ONG-urilor, articole de presă, alerte din sistemele de monitorizare forestieră.
• Riscul de corupție în țara de producție, conform indicilor internaționali.
• Fiabilitatea certificărilor — dacă furnizorul deține certificări, acestea pot reduce riscul, dar nu elimină obligația de diligență.

Dacă evaluarea concluzionează că riscul este neglijabil, puteți trece direct la depunerea declarației de diligență necesară. Dacă riscul este mai mare decât neglijabil, trebuie să treceți la etapa 3.

Etapa 3: Atenuarea riscurilor

Când riscul identificat nu este neglijabil, operatorul trebuie să aplice măsuri de atenuare până când riscul devine neglijabil:

• Solicitarea de informații suplimentare de la furnizori — documente adiționale, audituri, imagini satelitare.
• Verificări independente — audituri la fața locului, analize ale datelor de teledetecție, consultarea bazelor de date publice (Global Forest Watch, JRC).
• Diversificarea surselor — schimbarea furnizorilor sau a zonelor de aprovizionare dacă riscul nu poate fi redus suficient.
• Monitorizare continuă — verificarea periodică a alertelor de defrișare pentru zonele de producție.

Dacă, după aplicarea tuturor măsurilor de atenuare, riscul rămâne mai mare decât neglijabil, produsul nu poate fi introdus pe piața UE.

Declarația de diligență necesară

După parcurgerea celor trei etape, operatorul depune o declarație de diligență necesară (due diligence statement) în Sistemul Informatic al UE. Aceasta confirmă că a fost efectuată diligența necesară și că riscul a fost evaluat ca neglijabil. Fiecare declarație primește un număr de referință unic, care trebuie comunicat cumpărătorilor din aval și autorităților vamale.

Pentru o prezentare completă a declarației și a Sistemului Informatic, consultați EUDR.live — Sistemul Informatic.

Responsabilități ale comercianților

Comercianții (traderii) care nu sunt IMM-uri au aceleași obligații ca operatorii. IMM-urile comerciante au obligații simplificate — detalii pe pagina ghid pentru IMM-uri.