← Acasă
Ghid practic

Sistemul de Diligență Necesară EUDR — Ghid de Implementare

Ghid practic pentru implementarea sistemului de diligență necesară EUDR: colectarea informațiilor, evaluarea și atenuarea riscurilor, plus codurile TARIC declarate la vamă.

Actualizat: 2026-09-295 min de citit

Sistemul de diligență necesară: cele trei etape obligatorii

Articolul 8 din Regulamentul (UE) 2023/1115 impune operatorilor să aplice un sistem de diligență necesară (due diligence) înainte de a introduce pe piața UE sau de a exporta produse relevante. Sistemul cuprinde trei etape interdependente.

Etapa 1: Colectarea informațiilor

Prima etapă presupune adunarea tuturor informațiilor necesare pentru a demonstra că produsele sunt conforme. Trebuie să colectați:

  • Descrierea produsului — denumirea comercială, denumirea științifică a speciei (pentru lemn), codul vamal (CN/HS).
  • Cantitatea — volumul sau greutatea produsului.
  • Țara de producție — și, dacă este cazul, subdiviziunile administrative.
  • Geolocalizarea parcelelor — coordonate GPS pentru parcele sub 4 ha, poligoane pentru parcele mai mari. Detalii pe pagina cerințe de geolocalizare.
  • Data sau intervalul de recoltare/producție.
  • Datele furnizorului — numele, adresa, datele de contact ale tuturor furnizorilor din lanțul de aprovizionare.
  • Dovezi de conformitate — documente care atestă că produsele respectă legislația țării de producție și nu provin din terenuri defrișate după 31 decembrie 2020.

Aceste informații trebuie păstrate timp de minimum 5 ani de la data introducerii pe piață sau a exportului.

Etapa 2: Evaluarea riscurilor

Pe baza informațiilor colectate, trebuie să efectuați o evaluare a riscurilor care ia în considerare:

  • Riscul de țară — Comisia Europeană va clasifica țările în categorii de risc (scăzut, standard, ridicat). Consultați metodologia de evaluare a riscurilor pentru detalii.
  • Complexitatea lanțului de aprovizionare — cu cât sunt mai mulți intermediari, cu atât riscul este mai mare.
  • Prevalența defrișărilor în zona de producție.
  • Îngrijorări documentate — rapoarte ale ONG-urilor, articole de presă, alerte din sistemele de monitorizare forestieră.
  • Riscul de corupție în țara de producție, conform indicilor internaționali.
  • Fiabilitatea certificărilor — dacă furnizorul deține certificări, acestea pot reduce riscul, dar nu elimină obligația de diligență. Companiile care încă nu dețin o certificare pot obține una prin sustainability.today.

Dacă evaluarea concluzionează că riscul este neglijabil, puteți trece direct la depunerea declarației de diligență necesară. Dacă riscul este mai mare decât neglijabil, trebuie să treceți la etapa 3.

Etapa 3: Atenuarea riscurilor

Când riscul identificat nu este neglijabil, operatorul trebuie să aplice măsuri de atenuare până când riscul devine neglijabil:

  • Solicitarea de informații suplimentare de la furnizori — documente adiționale, audituri, imagini satelitare.
  • Verificări independente — audituri la fața locului, analize ale datelor de teledetecție, consultarea bazelor de date publice (Global Forest Watch, JRC).
  • Diversificarea surselor — schimbarea furnizorilor sau a zonelor de aprovizionare dacă riscul nu poate fi redus suficient.
  • Monitorizare continuă — verificarea periodică a alertelor de defrișare pentru zonele de producție.

Dacă, după aplicarea tuturor măsurilor de atenuare, riscul rămâne mai mare decât neglijabil, produsul nu poate fi introdus pe piața UE.

Declarația de diligență necesară

După parcurgerea celor trei etape, operatorul depune o declarație de diligență necesară (due diligence statement) în Sistemul Informatic al UE. Aceasta confirmă că a fost efectuată diligența necesară și că riscul a fost evaluat ca neglijabil. Fiecare declarație primește un număr de referință unic, care trebuie comunicat cumpărătorului direct (primul operator din aval, care are obligația de a-l păstra) și autorităților vamale. Companiile mai jos în lanț nu au nevoie de el — vezi ghidul pentru IMM-uri și operatorii din aval.

Pentru o prezentare completă a declarației și a Sistemului Informatic, consultați EUDR.live — Sistemul Informatic.

Declararea la vamă: codurile de documente TARIC (actualizare septembrie 2026)

La importul în UE și la exportul din UE, conformitatea cu EUDR se verifică în etapa declarației vamale, prin coduri de documente TARIC dedicate. La 24 septembrie 2026, DG Impozitare și Uniune Vamală a publicat pe CIRCABC documentul de lucru revizuit „TARIC data created for Regulation (EU) 2023/1115" (Revizia 1, datată 23 septembrie 2026), aliniat cu revizuirea țintită din decembrie 2025 și cu Regulamentul delegat (UE) 2026/2102. Codurile pe care le veți folosi dumneavoastră sau comisionarul dumneavoastră vamal:

  • C716 — numărul de referință al declarației de due diligence (cazul standard pentru operatori).
  • C717 — identificatorul declarației simplificate unice depuse de operatorii primari micro și mici sau puse la dispoziția lor de statele membre în Sistemul Informatic.
  • C720 / C725 — reimportul de către un operator din aval (non-IMM înregistrat în Sistemul Informatic / IMM neînregistrat): numărul de referință sau identificatorul declarației primit de la operatorul din amonte.
  • Y196 / Y188 — exportul de către un operator din aval (non-IMM / IMM), care este scutit de furnizarea unui număr de referință la export.
  • C718 — exportul sau reimportul unui produs introdus pe piața UE în perioada de tranziție (de la 30 iunie 2023 până la intrarea în aplicare).
  • Y129 — mărfuri clasificate la un cod „ex" din Anexa I, dar care nu intră efectiv în sfera EUDR.
  • Y132 — produse obținute înainte de 29 iunie 2023.
  • Y141 — operatori care la 31 decembrie 2024 erau microîntreprinderi sau întreprinderi mici; declarabil doar până la 29 iunie 2027, când le încep obligațiile.
  • Y142 — expedieri necomerciale de la consumator la consumator.
  • Y187 — mostre de valoare neglijabilă și produse destinate examinării, analizei sau testelor.
  • Y133 — produse uzate și la mâna a doua, deșeuri și produse recuperate.
  • Y190 — ambalaje și containere de ambalare prezentate împreună cu alt produs; Y191 — materii prime pentru medicamente, respectiv corespondență și materiale de marketing.

Dacă declarația de due diligence sau declarația simplificată este cerută, dar nu este prezentată, și niciun cod de exceptare nu se aplică, vama nu permite importul sau exportul. Asigurați-vă că comisionarul dumneavoastră vamal știe ce cod se aplică fiecărui transport înainte de 30 decembrie 2026.

Responsabilități ale comercianților

Comercianții (traderii) care nu sunt IMM-uri au aceleași obligații ca operatorii. IMM-urile comerciante au obligații simplificate — detalii pe pagina ghid pentru IMM-uri.

Întrebări frecvente

Cât durează implementarea unui sistem de diligență necesară?

Depinde de complexitatea lanțului de aprovizionare. Pentru un operator cu furnizori direcți din țări cu risc scăzut, implementarea poate dura 2-3 luni. Pentru lanțuri complexe cu multiple niveluri de intermediari, procesul poate dura 6-12 luni.

Pot externaliza sistemul de diligență necesară?

Da, puteți utiliza servicii terțe de monitorizare și verificare, dar responsabilitatea legală rămâne a operatorului. Nu puteți delega responsabilitatea juridică prin externalizare.

Ce se întâmplă dacă nu depun declarația de diligență necesară?

Produsele nu pot fi introduse pe piața UE fără o declarație validă. Autoritățile vamale vor solicita numărul de referință al declarației la import. Sancțiunile variază între statele membre, dar pot include amenzi proporționale cu cifra de afaceri.

Pagini asociate

Aveți nevoie de certificare FSC sau PEFC?

sustainability.today oferă servicii complete de certificare Chain of Custody (CoC) pentru companii din România. Consultanță, implementare și audit — de la evaluare inițială până la obținerea certificatului.

Aflați mai multe despre certificare →